INTERVIU CU IOAN-EUGEN POHARIU

INTERVIU CU IOAN-EUGEN POHARIU

By Feminina 0 Comment martie 18, 2018

Ioan Eugen Pohariu, originar din Brăila, este o persoană cu o profundă pasiune pentru muzica de promenadă. După ce a construit o carieră în domeniul energetic pe parcursul a 42 de ani, acordă acum o deosebită atenție primei pasiuni: muzicii de promenadă. Instruirea sa muzicală s-a realizat  la Școala Populară de Artă din Brăila, secția muzică (absolvent al promoției 1968). A activat ca instrumentist trompetist în Ansamblul artistic al Marinei Militare Albatrosul (în perioada 1965-1967) sub bagheta dirijorului și orchestratorului Marin Hudițeanu, apoi în cadrul Orchestrei de estradă a Clubului Uzinei Progresul Brăila, sub bagheta dirijorului și compozitorului Eugen Bertea (în perioada 1968-1973) și în cadrul Orchestrei simfonice a Societății muzicale Lyra sub bagheta dirijorului și muzicologului dr. Nicu Teodorescu, președintele Societății muzicale pe atunci (în perioada 1977-1990). Retragerea din activitatea profesională reprezintă pentru dânsul un bun moment de a se dedica deplin muzicii. În anul 2014 a înființat Asociația Culturală Pohar, al cărui președinte este, cu scopul de a promova muzica de orice gen, iar a celei de promenadă, în special. În interviul acordat Revistei Zeit vorbește cu adevărată dragoste și elocvență despre acest gen de muzică.

Domnule Ioan Eugen Pohariu vă invit să ne vorbiți despre muzica de promenadă. Dar mai întâi spuneți-ne ce este  muzica de promenadă?

Voi da o definiție pe scurt a muzicii de promenadă: este muzica oferită într-un spațiu liber în zone de circulație a publicului larg, în parcuri, în piețe, pe faleza Dunării (în cazul Brăilei) la anumite ore de fluență maximă, executată de orchestre, în general de suflători.

Muzica de promenadă, față de cea executată de fanfare, include și piese muzicale mai complexe, precum  uverturi, sonate, sonatine și chiar muzică clasică specifică pentru instrumentele de suflat (de exemplu uverturile Promenada sau Teodora de Ceaicovschi, concertul pentru trompetă și orchestră de Haydn; concertul pentru trompetă de Vivaldi etc.). Ca mărime, orchestrele sunt mai mici, până în 14 intrumentiști sau medii până în 30 de instrumentiști, ori  mari, până la 60 de instrumentiști.

În raport cu tot ce înseamnă viață culturală în Brăila ce poziție ocupă muzica de promenadă, în opinia dumneavoastră?

Muzica de promenadă este puțin reprezentată în zona culturală, tocmai din acest motiv am pus bazele unei asociații culturale. În Brăila muzica de promenadă este marginalizată. Se desfășoară o serie întreagă de festivaluri organizate de autoritățile publice locale. Desigur, există un festival al muzicilor militare care se ține din doi în doi ani, dar acest festival este exclusiv pentru orchestrele din domeniul militar. Noi am căutat să venim cu o contra-ofertă pentru publicul larg care să beneficieze de muzica de promenadă săptămânal, am vrea noi, chiar de două ori pe săptămână dacă s-ar putea.

Cum este primită astăzi muzica de promenadă de către diferite generații și chiar de către autoritățile locale?

Este foarte bine primită de către publicul matur. Chiar pe data de 17 iulie, anul acesta, am avut un concert în Grădina publică. Cei mai mulți susținători au fost persoane de vârstă medie și mai în vârstă. Pe tineri îi așteptăm să se alăture, să descopere muzica noastră. Tineretul a consumat ceea ce i s-a dat pe posturile de radio și la televizor. Cele mai multe concerte din toată țara sunt de muzică rock, pop, dance, manele și populare. Tineretul nu prea a avut prilejul să asculte muzică de promenadă, pentru că o orchestră de suflători e o raritate. Chiar foarte puțini elevi vin din urma noastră cu dorința de a învăța să cânte la instrumente de suflat. De subliniat că în prezent, în Brăila nu există la Școala populară de arte clasă de instrumente de suflat. A existat înainte de 1989. Eu am făcut Școala Populară de Arte, pe care am absolvit-o în 1968, la specilizarea instrumente de suflat. Deci, acum 51 de ani exista clasă de instrumente de suflat pregătind saxofoniști, trompetiști etc.

Am încercat să înființez o clasă de suflători. Am primt sprijinul conducerii Școlii Populare de Arte Vespasian Lungu Brăila, dar nu s-au înscris elevi pentru a forma o clasă. Eu am cerut să nu se ia taxă la clasa de suflători tocmai pentru a facilita pregătirea tinerilor. La Liceul de Arte Hariclea Darclee există clasă de suflători dar foarte puțini fac clarinet sau trompetă.

Din dorința de a-i învăța pe tineri m-am adresat în scris tuturor liceelor, oferind instruire, instrumente, logistica, metode și partituri și necerând taxă. Am colaborat cu Liceul Economic „Ion Ghica”, care mi-a oferit o clasă pentru repetiții. De aici s-au înscris cinci-șase elevi care au venit la pregătire trei luni. A mai venit și un elev de la școala de muzică care vroia să învețe trompeta. Copii nu sunt atrași, iar procesul de învățare este îndelung și cere ceva efort. Este mai greu decât la pian. Dar eu sunt încrezător că în viitor vor veni elevi care vor dori să învețe instrumentele de suflat. Avem un deficit de tineri formați în acest domeniu al instrumentelor de suflat. Suflătorii de acum sunt în vârstă.

Și din partea instituțiilor brăilene este un interes foarte scăzut pentru muzica de promenadă, atât la nivelul școlilor cât și la nivelul autorităților publice locale. Chiar și părinții aleg pentru copii lor ceea ce este mai facil – pian, vioară, etc. – dorind să iasă în evidență.

Care este tradiția brăileană în raport cu muzica de promenadă și cum a evoluat de-a lungul timpului în Brăila?

Avem, într-adevăr, tradiție în muzica de promenadă în Brăila. Încă din 1902 existau cam 5 orchestre de suflători în oraș, dintre care și orchestra din cadrul armatei care avea atunci un efectiv complet de 40 – 60 de instrumentiști, dirijată de marele compozitor și orchestrator Iosif Ivanovici. Acesta a fost șeful muzicii militare în jurul anului 1902 și este menționat în Analele Brăilei. Activ la Cercul Militar Brăila, Iosiv Ivanovici a fost printre primii dirijori de orchestre de suflători din Brăila.

În Brăila, în perioada dintre cele două războaie mondiale, activitatea orchestrei de muzică de promenadă din Brăila era intensă, după cum se vede în Programul muzicii militare a Regimentului 38 Neagoe Basarab, regăsit în lucrarea dr. Nicu Teodorescu intitulată  Fanfara (I), la pagina nr.44. Programul muzicii era săptămânal, în 4 zile (marți, vineri, sâmbată și duminică) între orele 10-12, iar duminica era concert și seara între orele 21-23. Azi abia dacă mai sunt susținute două concerte pe an.

În anii ‘60, perioadă în care eu eram elev și, mai târziu, în cea în care am practicat în orchestre, mai existau orașul nostru Fanfara Șantierul Naval, înființată prin anul 1957, cea a Uzinii Laminorul și cea a Întreprinderii Progresul (orchestre civile), precum și Fanfara garnizoanei (orchestra militară). Din anii ‘70, de când s-a reînființat Societatea Muzicală Lyra, au dispărut două fanfare, cea de la Progresul și cea de la Laminorul, rămânând active Fanfara Șantierului Naval și cea a Cercului Militar. După 1990, transformările economice suferite de Șantierul Naval, au avut ca efect încetarea fanfarei patronată de acesta. Instrumentiștii de aici, care acum sunt la pensie, au înființat  Asociația Dunărea albastră, continuând să repete, dar au rămas foarte puțini, cam 5-6 (unii au trecut în neființă, alții s-au pensionat și nu mai pot activa la suflat). Am activat și eu alături de ei în perioada 2011-2014. Însă am ales să mă retrag de acolo și să înființez Asociația Culturală Pohar.

În prezent în Brăila sunt 4 orchestre care interpretează muzică de promenadă: Orchestra Cercului Militar, cea a Asociației Pohar – POHAR BRASS BAND, Asociația Dunărea albastră și Asociația culturală Voces Concordiae care are un ansamblu de suflători.

Sunteți una dintre persoanele care au pus bazele Asociației Culturale Pohar. Ce anume v-a determinat să faceți acest pas și cum a luat ființă Asociația Culturală Pohar?

Părinții meu mă duceau în Grădina pulică a Brăilei și ascultam cântecele înterpretate de fanfară. De acolo m-am molipsit și eu; mi-a plăcut sunetul alămurilor și am rămas cu această pasiune. Am urmat cursurile Școlii Populare de Arte, secția muzică. Este o pasiune pe care nu am putut să mi-o îndeplinesc pe deplin decât după ce am ieșit la pensie.  Eu sunt de formațiune tehnică, am lucrat 42 de ani la Electrica – S.D.E.E. Brăila unde am avut diverse funcții, iar după Revoluție funcția de adjunct șef de secție. În timpul liber cântam în orchestra Societății Lyra.

Acum, după ieșirea la pensie, am înființat Asociația Culturală Pohar și m-am dedicat pe cât se poate, alături de colegi, aducerii în actualitate a muzicii orchestrelor de suflători, a sunetelor naturale ale intrumentelor.

Am studiat Legea nr. 26/2000 și împreună cu colegii mei am conceput statutul asociației. Ne-am înființat în 14 ianuarie 2014 de Ziua culturii naționale (atunci am conceput actul constitutiv) și am primit personalitatea juridică în 16 aprilie 2014. Scopul nostru este de a promova muzica în general (muzica clasică, ușoară, populară, religioasă, de promenadă, de jazz, etc).

Inițial am vrut să înființăm două ansambluri – un ansamblu coral (mai mic) cu care să facem deschiderea și, în partea a doua, un ansamblu de suflători. Am contactat pe d-na Moise Paraschiva (fost director al Școlii Populare de Arte prin anii ‘60,  în prezent dirijor de ansambluri corale), am apelat la dl. prof. preot Ioan Păvăloiu, dirijor al corului Armonia, dar nu s-a cristalizat nimic cu ansamblul coral. Era nevoie de dirijor, de un profesor cu care să se facă repetiții.

Nereușind să formez ansamblul coral am trecut la constituirea ansamblului de suflători. Am înființat Fanfara Constantin Mănăilă. I-am pus numele profesorului meu, pe care îl consider cel mai bun și emblematic brăilean din trupa de suflători – a fost dirijor și profesor la Liceul de muzică din Galați. Am cooptat muzicieni care s-au pensionat (și care au activat în Fanfara militară) sau care erau inactivi, ori care activau sporadic la Galați (făcând naveta ca să cânte la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”).

Am avut un prim concert în data de 3 mai 2014,  în Grădina Publică, la  ,,Festivalul florilor”. După care m-am confruntat cu o serie de dificultăți generate de suflătorii brăileni care s-au retras din orchestră din motive independente de asociație – legile concurenței și-au spus cuvântul.

Acum orchestra noastră este formată, pe lângă instrumentiștii brăileni, din instrumentiști de la Galați, Focșani, Slobozia și Buzău, pentru că nu găsesc suflători în Brăila. Acest fapt ridică pentru noi problema costurilor legate de transport. Din cei 16 instrumentiști doar 8 sunt brăileni.

Actuala orchestra POHAR BRASS BAND, am înființat-o în luna februarie 2015, ca urmare a plecării mai multor instrumentiști din cadrul ansamblului inițial Fanfara Constantin Mănăilă din lipsa contractelor cu autoritățile locale, care ne-au dus cu vorba, fără a se concretiza ceva. Întrucât în cadrul orchestrei nu am adus decât muzicanți profesioniști cu experiență în domeniu, mi-a trebuit mai mult timp până am construit actuală orchestră, muzicanții adevărați fiind greu de găsit. Dar, cu perseverență și răbdare am găsit oamenii serioși și pasionați de muzica pe care o practicăm și care se bucură de tot mai mult succes și aprecieri din partea publicului.

Ce oferă Asociația Culturală Pohar publicului brăilean și care sunt problemele cu care se confruntă o asociație culturală?

În primul rând am vrut să fac o orchestră de profesioniști. Am atras profesioniști din Brăila sau din județele apropiate, cu școala de muzică și cu activitate în cadrul altor orchestre: profesioniști pensionați de la Fanfara Garnizoanei sau persoane care activează la Teatrul muzical Galați, de la orchestra din Galați ori elevi de la clasa de muzică din Galați.

Orchestra POHAR BRASS BAND are un repertoriu bogat și modernizat, are prelucrări realizate de dirijorul Ovidiu Rotaru. Dirijorul nostru, care este orchestrator și aranjor, este absolvent al Școlii Militare de muzică Iacob Mureșeanu București, promoția1991 și absolvent al Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie din Bucuresti, promoția 2006, având experiență și ca instumentist în Fanfara Reprezentativă a Armatei.

Interpretăm polci, tangouri, valsuri, prelucrări folclorice, hori, bătute, sârbe și imnuri patriotice. Ca să menționez câteva titluri din repertoriul nostru: My secret lovesong, Passo doble, One moment time, Granada, Go West, Mâna pe inimă, Hora mare, Suită ardelenească, Azi e nor, mâine-i senin, Cântă cucul, Joc ardelenesc etc.

Suntem la început de drum și ne confruntăm cu o serie de probleme legate de spațiu pentru repetiții, de bani pentru deplasarea instrumentiștilor, pentru achiziționarea de instrumente noi, pentru uniforme festive, pentru onorarii. Nu avem încă un sediu. Am găsit cu greu o sală pentru repetiții deși ne-am adresat autorităților locale. Acum repetăm într-un spațiu oferit de Comunitatea elenă, unde plătim chirie și la Căminul Cultural din Chercea, în anumite ore.

Am făcut eforturi pentru a ne face cunoscuți și pentru a fi invitați să cântăm la diferite evenimente. În anul 2015 am organizat două spectacole, unul în 31 martie de ziua unirii și unul de 1 martie de ziua mărțișorului, apelând la sponsori locali.

Am participat la concurs de proiecte pentru fonduri nerembursale, nu am câștigat anul trecut, pentru că nu am știut să întocmesc documentația, nu am fost ajutat de nimeni. Anul acesta am câștigat un proiect cu durata de cinci luni, pentru cinci concerte, începând cu luna mai. Am dat deja trei concerte, la două cămine de bătrâni, la Căminul Sf. Elena și unul la Câminul pentru persoane vârstnice Sf. Ap. Petru și Pavel în luna iunie și al treilea în Grădina publică, pe 17 iulie. Mai avem două concerte, unul în august la Zilele Brăilei, și ultimul, la Liceul Economic Ion Ghica, la deschiderea anului școlar. La acest ultim concert vom prezenta elevilor componența unui ansamblu de suflători, instrumentele, o tematică, după care susținem un concert. Dorim să îi atragem către studiul instrumentelor de suflat. Un instrument de suflat poate intra și la muzica ușoară (cu un pachet de suflători – trombom, trompote, clarinet) și la muzica clasica, muzica militară sau fanfară. Orchestrele care se respectă au pachet de suflători. Orice instrument de suflat se poate folosi în orice fel de stil de muzică, nu numai în muzica de promenadă.

Avem regretul de a nu fi putut să participăm la Festivalul Erfurt, în capitala landului Thutingen – Germania, alături de Fanfara Poliției din Erfurt, unde dl. dr. Jurgen Zehner, managerul acestuia, ne-a invitat să participăm în luna iunie 2015. Asigurau cheltuielile cu cazarea, dar aveam nevoie de bani pentru transport. Nu am avut atunci acești bani și astfel, nu am putut asigura prezența la festival și implicit reprezentarea Brăilei. Sperăm că la anul să putem participa. Ne-am făcut uniforma și mai avem nevoie de instrumente profesionale.

În ansamblu, apreciez că am progresat, susținând până acum în Brăila 6 spectacole de muzică de promenadă. În anul 2014 am susținut 4 concerte: în data de 3 mai la Festivalul florilor, în 16 mai la Zilele Orașului Făurei, în 16 august la Zilele Brăilei și în 29 noiembrie un Concert in memoriam: 50 de ani de la dispariția maestrului brăilean George Niculescu-Basu. În anul 2015 am susținut 2 concerte: în data de 31 ianuarie, la Muzeul de Istorie Carol I, cu ocazia aniversării a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române și pe 1 martie – Concertul de Marțișor dat tot în sala mare a Muzeului de Istorie Carol I al Brăilei. În marea lor majoritate acestea au fost organizate de asociația noastră cu sprijinul unor sponsori locali, care ne-au înțeles menirea și ne-au sponsorizat cu sume modice, ce ne-au permis să acoperim unele cheltuieli cu transportul instrumentelor și a instrumentiștilor.

Ce planuri de viitor aveți?

Suntem o echipă care se antrenează și care vrea să joace. Folosim anul acesta, în care avem finanțare, pentru a arăta care este capacitatea noastră. Dorința noastră este de a permanentiza aceste concerte, în special în perioada estivală (mai-septembrie), în capela muzicală din Grădina publică a Brăilei, special construită de Primăria Brăilei încă din anul 1898 și care e utilizată în prezent mai mult ca decor pentru nuntași! Ar fi de dorit ca cel puțin sâmbata și duminica să fie organizate de Primăria Brăilei astfel de concerte, pe care să le susțină prin rotație toate ansamblurile de suflători existente, bineînțeles prin contracte de prestări de servicii muzicale.

Add Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *